vineri, 16 ianuarie 2009

Cofetaria din trecut....


Mic fiind,in vremuri triste si geroase,cand comunismul era in floare,cand lumina se oprea la ora 10,iar programul la televizor era mai mult lipsa! Tin si acum minte desenele rusesti cu iepurasul si lupul,scapa denumirea! Cam singura bucurie de la cutia mare shi maro,numita TV!
Copilaria e dulce, si inocenta! Franturi raman intiparite mereu in mintea colturoasa! Azi am descoperit o fotografie,suna mai artistic decat cuvantul simplu poza! Uitata prin telefon,shi pierduta prin proiecte!
Inainte de Craciun,in agitatia de iarna,febra cumparaturilor,am intrat dupa dulciuri,eu si dulciurile vom fi mereu cei mai buni prieteni! Nu putem sa stam fara sa ne vedem zilnic! Shi la bine si la rau! Hop in zona o cofetarie,dap cuvantul acela,ce iti producea un zambet mereu knd il auzeai,la acei 4-5 anisori! Era un rasfatz in acele vremuri pline de lipsuri! Pana shi prajiturile erau sarace! Frisca? prea scumpa! Chiar acum simt o pofta nebuna de ciocolata,sau papilele gustative au o amintire din acele vremuri si se simt in orgasm! Plina de ciocolata,poate de aia nici nu mai mananc acum asa ceva,de la prea multe atunci! Zi de sarbatoare knd eram luat de manutza,imbracat frumos,si dus sa imi aleg o prajitura! Niciodata nu am fost invatat sa cer,shi deshi mi se spunea,alege ce vrei,si cate vrei alegeam doar una! Poate de aia azi apreciez asa mult unele lucruri,si nu-s pretentios! Cofetaria de jos din port, cea de p Lenin, si in final dar nu din urma,cea din parcul Tabacariei! Una exista shi azi....dar nu mai are farmec,s-a pierdut in vremuri uitate!
Iar cea din imagine....sincer nici nu stiam ca exista,m-am lovit din intamplare,asha cum trecutul se joaca uneori cu mintea mea neinteleasa! Pasind p usha de metal umed si rece,intru in vremurile apuse,si vad kestii ce nu-s la moda! Scaunele albe si zdrentaroase....tind sa cred ca au varsta mea,gresia neprietenoasa si interiorul vechi,imi improspateaza memoria! Primul gand...vreau o prajitura din trecut! Pacat...nu am gasit...dar imaginea unui batran ce nu-si permitea o prajitura,luxul zilelor prezente,m-au facut sa revin la realitate! Nu trebuia,ma simteam bine acolo,in acel loc,parca aveam acei anisori mici la numarat,si acea liniste inocenta!
Mi se face dor de vremuri apuse.....shi ash vrea sa pun pause la crescut,sa raman asha in prezent,fara sa treaca acest timp anost! Dar nu,toate la timpul lor....

1 comentarii:

alex.xml spunea...

Nu mai vorbiti de comunism,ca nici macar nu stiti cu ce se mananca ,de asemenea folositi 'si' nu 'shi'.
Va mai spun un lucru ,in Romania nu a fost comunism niciodata.Comunismul este o utopie.