marți, 24 februarie 2009

Sometimes sadness brings good things...

In mijlocul noptii,atunci cand luna apare pe cerul fioros si rece,cand stelele isi emana farmecul linistitor,unde linistea e la ea acs,atunci,in acea seara am deschis larg ochii,si am realizat ce am primit!
Un dar…..deosebit de nou si pentru mine,parca trimis din necunoscut,dintr-un loc adanc uitat de oameni. M-am speriat,ce-i cu mine,ce se intampla,ceva nu e in neregula….dar chiar era! Si e! Sunt zile cand inca fug de el,cand nu stiu daca e bine,sa ascund? Sau sa eman o putere ascunsa si pompoasa! O arma,de care sincer nu stiu sa profit! E incarcata si doar apasand p tragaciul rece si plin de metal colturos,va elibera farmecul, ca intr-un vis de poveste!
Tristitea imi joaca in suflet,ceva lipseste,si nu-s impacat,traiesc in amintiri crude,ma lupt si zbat cu ele,le uit,si le aduc back,dar ….in final ajung sa-mi dau seama,sa cresc si sa vad ce am in jur,ce sunt si ce vreau sa fiu! Sau poate nu…..e doar de moment! Nu-s multumit cu mine si de aici totul a luat-o razna! Dar de ce sa nu fiu? Eu ce am? Eu nu am dreptul de a ma impaca p mine? Apoi p altii? Detin un altruism larg….o inima mare,si un suflet nobil! Cam exagerat nu? Dar suntem in lumea cuvintelor si aici totul e dupa cum vreau eu,macar aici!
Si am intins o mana,sperand la ceva…neobisnuit! Si sa nu mint a venit,dar nu era ceea ce ma asteptam?oare de ce? Sau doar am mostenit ceva ascuns in oceane si mari….cam asa s-ar descrie sufletul acelei persoane dragi!
Acum,azi…poate si maine…..sau chiar mereu,el va fi acolo in mine,dosit intr-un cuib construit din bucle si mici umpluturi din viata,si mai scoate capul,tinde sa respire,dar nu vad cum ma poate ajuta! Cum ma va purta p drumul lung al vietii,ce beneficii voi avea,daca chiar se merita sa arat ce ascunde si ce am! Greu….si nimic nu e usor!
S-a nascut din tristete,a crescut prin pesimism,s-a lovit de perete,dar nu a renuntat! A continuat sa creasca,sa izvorasca pe cai nebanuite,o scanteie de geniu,as numi-o ,dar nu,nu am ajuns atat de departe,si nu stiu dk o voi face,prefer lucrurile concrete,o simplitate banala(e doar un joc de cuvinte,si nu o greseala),si lasand planurile in dosul prioritatii,ascult si traiesc,am o viata in fata,plina de tristete,dar si de fericire! Si ambele aduc ceva bun……prima poate pentru voi,a 2 pentru mine,si invers,sau nu….sunt benefice!
Am uitat multe,am devenit altceva,m-am purtat urat,am gandit la fel,am fost bun,si am daruit mai departe,poate naiv,dar nu prost! Mereu am facut-o pentru ca am vrut eu! Si asa o voi face mereu! Pentru ca pot! Nu-mi mai plang de mila,de foarte mult timp,si caut sa ma lupt cu tot ce-mi sta in cale,si off….sunt asa de multe,dar nu renunt! Ambitie prosteasca poate….
Acum am un sentiment de liniste…am si nu am ce mi-am dorit! Ma simt impacat si poate e mai bine,ramane sa sper,un optimisc ciudat pentru mine,in lumina alba a becului ce-si arde filamentul de wolfram,a talpilor ce mi-au amortit,si a laptopului ce-mi frige in brate! Tristetea doare….realitatea doare! Dar are si farmec….

0 comentarii: