sâmbătă, 28 martie 2009

Oras trist...

Frigul trist si singuratic isi revarsa valul de fiesta,asupra orasului ingandurat! O picatura singuratica,da nastere pe-un geam simpatic,unor figuri intoarse-n 4! Un strop de rima contopita,in fraze scurte si plictisite! O dunga'ntinsa se reflecta,intr-o lumina simpla si perversa, un far lung si o fitza scumpa,intr-un bmw cu coada-n tinsa! Iesind din jocul stralucit, arunc un ochisor cam trist,spre umbra din trecut,si vad doar amintiri ce au pierit,adanc uitate in sfarsit! Aceeasi strada umbroasa,cu miros de tei, si flori alese,ma poarta in trecutul glorios, ma face sa zambesc usor,si sa-mi revin intr-un prezent,prea dur!
Totul e gol si pustiit,aievea o masina aluneca usor,cu zgomot dulce de motor,si umbre simple tot privesc,sub felinare lungi,cum luna se prelinge'n cet! Iar eu o iau la pas,respirand un aer cret,si barul plin de sucuri colorate,nu-mi face cu ochiul,ci trotuarul lung se pierde'n departare, iar cheful si el dispare!
Ma invart in banal,si ma plictisesc eu oare? Shi nu astept nimik in mare!

marți, 24 martie 2009

Walk on water

Alerg prin apa rece,o simt,imi da fiori,si imi continui drumul! Nu renunt,deshi oboseala ma doboara,pietrele ascutite imi lasa urme pe pielea vanata! Durerea se deschide ca o floare sub soare,si circula usor prin acei mici centri nervosi,spre creierul plictisit! O ignor,si las o urma de sange pe o piatra maronie!
Respir un aer proaspat, padurea din jur ma rasfata cu miresmele ei, zgomote din departare,rasuna cu ecou, bufnita trista se zareste intr-un colt uitat din acel paradis,totul fiind in contrast cu imaginea mea dezolanta!
Curentul raului se inaspreste,inaintarea mea fiind din ce in ce mai grea,ma impiedic,iar stropii de apa imi sar pe obrazul roshu,racorindu-ma! Ce bine ar fi sa raman aici,dar nu,ma ridic,strang din dinti,si privesc doar in fata! Hainele se lipesc de corp,aducandu-mi fulgerari reci,si culmea,eu zambesc! Motive zero! Dar o fac! Ironic,cum cu o ora in urma,luam cina intr-un restaurant de lux,costum,cravata asortata si un look impecabil,iar acum...sunt aici,asa! O realitate cruda! Azi esti sus,maine jos,iar soarta iti surade,atunci cand vrei sa vezi asta,cand te lupti pentru speranta zilei de maine,si nu te lasi doborat de atacuri perverse.
Cascada se simtea aproape,vuietul ei se afla prin minte,si nu era o iluzie,temperatura devenea suparatoare,iar talpile erau epuizate! Cautam cu vederea incetosata o raza de soare,o urma de speranta,dar nu imi indreptam privirea spre locul cu pricina,ci adanc,prin suflet am gasit-o! Doar de aia alergam de nebun,descult si singur! Pentru ca o aveam! Mereu a fost acolo! Si totul...era pentru mine!sa-mi demonstrez ca pot! Shi exact atunci...rafalele de apa chicoteau,si scaldau pamantul! Am atins obiectivul! Indiferent de greutatile intalnite,am reusit! Satisfactie garantata!
Totul e pur fictiv...

A murit un vis...



Oare unde gasim anunturi de genul? Oare unde multi dintre noi s-au simtit liberi si fericiti? Au crescut,s-au distrat si poate si-au intalnit jumatatea?! As putea adauga multe intrebari,un pic retorice,dar nu! Cum poate un loc,loc scaldat de valuri marete,cu un nisip salbatic si soare vesel,sa iti aduca o dezamagire in suflet,atunci cand vezi ca a pierit?! Trist,dar adevarat! Imi e greu sa cred,sau nu vreau sa cred,ca nu mai exista Vama Veche!

Amintiri dulci,cu miros de clatite intr-un pepene galben, tequila la 4 lei paharul, nopti pierdute,si nu in van, baie fara costum,dormit intr-un cort mic,dansuri pana la epuizare,concerte memorabile,sticle de bere prin nisip, un sort si pielea goala, oameni simpli si uniti,o tigara cersita in genunchi, kiar si prezervative, un Corsarul cu fructe de mare, un loc de scufundari, un simbol al libertatii,ce ne e ingraditata in ultimul timp!

Eu sunt mic,si nu am prins probabil acea Vama de odinioara,cantata adanc de Chirila,dar mi-a fost suficient o vara sa-mi dau seama ce-am pierdut! Am crescut cu ea,prin ea! Iar de acum,voi vorbii de ea la trecut, si o sa spun....o sa-mi fie dor! TRIST! Ma repet! Nu conteaza parerea mea subiectiva,si nici nu e un strigat de ajutor,kair si mii nu putem schimba,iar acea imagine dezolanta ce se cladeste acum in Vama,va dainuii in timp,iar incet,si sigur,poate va devenii o noua statiune de fitze,snobism si oameni ce nu stiu cunosc simplitatea! Am cunoscut oameni plini de bani,ce-si lasau afacerile,si veneau vara in vama,sa locuiasca,sa simta si sa respire acel aer al tineretii! Sau omul cu bmw cat casa,sa se dea jos din masina lui pompoasa,si sa ne ceara o tzigara?! Oare e posibil? Da! Acolo totul era posibil!

Drumul spre Vama,il visez si acum cu ochii larg deschisi,si nu vreau sa-l uit! NU vreau! Ma simteam eu,zambeam cretin fara motiv,eram fericit si nu aveam nevoie de nimic! Nici de bani,nici de prietene,ci doar insotit de prieteni,de apropiati,aveam totul,iar lumea imi era la picioare! Nu-s doar vorbe in vant,ci poate doar sentimente,ce constient se indreapta spre neant! Asteptam cu nerabdarea vara lui 2009,sa incep sa traiesc iar un vis frumos,iar azi am realizat k nu mai e posibil! Un 1 mai muncitoresc....va devenii imposibil! Degeaba merg si fac gratare,stau la vila,recunosc e mai usor acolo,decat in cort,dar unde sa petrec pana dimineata? Sa ascult o muzica plina de mister? O bere blonda....insotit de blonde?! Of...si inchei, nu vorbele isi au rostul,ci doar ce am simtit noi pentru acest spatiu fermecator,de basm,acum doar un cosmar pustiu!

Imi va fi dor....

luni, 23 martie 2009

Walk away...

Intorc spatele,si plec,pasii rasuna cu ecou pe coridorul lung si intunecat,aud doar scancetul ei,si lacrimi ce atungeau pardoseala veche! Daca miscam privirea eram pierdut, stiam cum nu-i puteam rezista,mai ales acelei imagini triste,cu acel chip bine intiparit in minte,de obicei plin de lumina si zambet,acum doar de lacrimi si ceata!
Distanta dintre noi se marea,eu ma apropiam de lumina soarelui,ce imi arunca o raza p obraz,iar ea in intuneric! E crud...dar totul se incheia acolo si acum! Rememoram cuvintele aruncate in graba,povara ce-mi chinuia sufletul, se jucau armonic,si pline de rima,chiar nu puteam spune ceva mai frumos,si mai sincer! Nu stiu de unde atata indiferenta izvorata,atat calm,si tact, o tactica ca-n evul mediu,o duritate rece!
Nu ma simteam vinovat cu nimic,iar adevarul se aseza clar,in fata noastra,purtam amandoi voalul culpabilitatii,eu m-am complacut si mintit singur,cu sentimente ce nu existau,iar ea, profitand de bunatatea,si increderea mea! Unul trebuia sa puna punct,shi doar de data aceasta,eu am fost!
Pragul usii il sar cu dreptul,arunc un zambet trist,las amintiri in urma,si respir aerul proaspat de primavara! Ochii se deschid,verdele se asorteaza cu peisajul, iar eu incep a observa totul in culori! Si pentru prima oara sunt sigur de alegerea facuta! Ma gandesc la mine,si nu la ea! Un prim pas spre o victorie,purtata de multi ani cu trecutul nepasator! Telefonul imi suna,nici nu era nevoie sa-l verific,tonul personalizat era suficient! Un ton de ocupat,si-mi continui plimbarea printre oamenii grabiti,posomorati,avand o satisfactie,deplina desi nu-s orgolios! Zarva orasului plictisit ma lasa rece,si caut frumusetea lui! Citesc un mesaj de scuze plin,ce frumos suna,dk ar fi fost si adevarat,sau poate e doar tarziu!Mult prea tarziu....
Tarziu ajung acasa,si arunc totul in cosul cu amintiri,fara regrete,si zambesc cretin si inocent spre viitor!

sâmbătă, 21 martie 2009

Cook..for life!

Liniste,un aer de primavara patrunde pe geamul deschis, iar o raza imi rasfata fata posomorata! Asteptam caldura,poate cu ea,imi aducea si cheful de viata! Dar nu,se ascunde,de parca ar vrea un imbold! In schimb am chef sa gatesc...sa fac dezordine,ma reprezinta,sa nu spal vase,sa amestesc,sa miros a mancare,si sa degust produsul final!
Lucrurile bune vin in timp,si cu rabdare! Pornesc focul,si rasar scantei,stii mirosul acela de gaz ars?! Un pic de unt intr-o tigaie veche, pe foc mic,un review p google,la o mica reteta intiparita adanc in minte,nu vreau sa ratez nimic! Usturoiul zboara spre rumenire, un iz placut zboara in toata camera,si degust sucul din paharul aburit! Un piept de pui, facut bucatele,cu ura multa,razbunandu-ma pe el,fara vreo vina! Ciudat nu? Simt si acum acel parfum,ce imi lasa gura apa! Aburul cartofilor ce fierb intr-o oala alba,abureste geamul,atmosfera incinsa,pe ritmuri vechi! Sunt in largul meu,si imi era dor!
Smantana clocoteste in tigaie,iar eu ma joc cu o lingura de lemn colturoasa prin ea,astept un semn,un miros si gata! Totul e decorat si pus spre digerare! O reteta cu gust pentru mine! Ce-mi rapeste un zambet si ma dispune! Sta scris pe foaie,si e plin de farmec! De ce viata nu poate fi asa?! De ce nu putem citii pe alb,ca mai apoi sa ne fie bine? Sa aplicam un strop de vointa, curaj, dragoste=> fericire! Sau multe alte ingrediente...mixate,tocate,si kiar fierte,apoi sa simtim o aroma salbatica,ce patrunde printr-un nas in vant,ce se scurge usor prin vene,si aduce furnicaturi in maini!
Nu un manual de cum sa-ti traiesti viata,fiecare o face cum vrea,in functie de alegeri,de terte persoane,sau doar cu inima! Ci doar un ajutor,in situatii dificile,de cum sa-ti recastigi speranta,si sa te zbati pentru tine! Un desert bogat in lectii de succes!

miercuri, 18 martie 2009

Special kiss...

Imi e dor de un sarut anume? e normal oare? Imi e dor sa ating buzele unei persoane,sa inchid ochii si sa ma las purtat de pasiune pe aripi nebanuite! Acel fior ce imi strabatea corpul,ma facea sa ma simt fericit!
Las pleoapele incet,si incerc sa-mi imaginez,vad si acum roshul aprins din buze,nervurile mici si simple,apoi pe mine apropiindu-ma orbeste,fiind parca chemat spre acel mirific moment! Usor ma loveam de caldura buzelor,pe care o simteam in tot sufletul,apoi plecam spre necunoscut,jucandu-ne fara sfarsit,bine bine...doar pana la epuizare! As fi ramas acolo,in acel loc,dar deschid ochii si realizez,nu traiesc in trecut! Dar imi e dor sa simt! Sa simt cum ma las cuprins de bratele unei persoane in care sa am incredere,caruia sa ma incredintez orbeste,si daca ar fi nevoie,un test de incredere,m-as lasa prins de ea,arunkndu-ma pe spate,cu riscul de a cadea,unul sub altul! Aveam si poza potrivita,as fi putut sa o postez,dar e mai bine sa nu....
Las o enigma,un sarut mistic,al unei persoane potrivite!
Shi ce reprezinta un sarut? Atractie? Dorinta? Pasiune? Un mod de a te apropia de cineva? Sau doar un lift pentru la parter?! In primul rand,incredere! Nu-mi place sa fiu sarutat cu ochii deschisi,si nici sa o fac,desi uneori recunosc,mai trag cu ochiul,dar e acea senzatie de cum te simti privit! Apoi...urmeaza atractie...2 amici nu se saruta,poate doar sub influenta alcoolului,a unor provocari,sau a curiozitatii?! Nu cred in amicitii intre o fata si un baiat,mereu unul cedeaza! Si atunci...nu implica nimic!E doar un sarut,ca oricare altul!Fara incarcatura emotionala! Dar cand simti ....cum e? Special! Nu mai conteaza locul,lumea din jur,si intrii intr-o lume de basm,unde tu esti broscoiul ce devine print,iar ea zana cea frumoasa!
Te pun sa te gandesti,care a fost cel mai frumos sarut de care iti amintesti? Daca nu,atunci ai pierdut ceva pe drum,ar fi cazul sa-ti dai seama ce! Eu il am pe cel de mai sus! a venit mai tarziu decat niciodata,nu ca nu mi-ar fi placut si restul,sa nu ofensez pe cineva,dar acela a fost magic! Poate pentru k era cu cineva la fel de fermecator! Atins de bagheta cu surprize,am descoperit o lume a sperantelor,a unui val ce se lasa usor peste tine,si te cuprinde,intai chipul,apoi zambetul,in final inima si sufletul!
Si acum,in miez de noapte,ma uit la mine,cum nu mai am incredere sa inchid ochii,sa profit de clipa aceea,dar asa nu! Nu din frica,sau poate o parte devine un adevar,sau poate lipsea persoana potrivita,sau am ajuns pur si simplu indiferent?! Si cineva acolo,are nevoie de mine,asa cum sunt, cu bune si rele,cu maturitatea copilaroasa uneori, cu gesturile tandre,cu romantismul specific,si eu am nevoie de acea persoana,capabila sa ma accepte asa! Si de un sarut fermecat,ce sa-mi redea totul...

duminică, 15 martie 2009

Nu-s de fier...

Shi da am o inima si un suflet....unul care a suferit mult,s-a perindat prin multe,a fost spectator sau chiar actor!Desi am format o imagine de dur,de o indiferenta,de neatasare totala,ceva lipseste! Si am clacat! Si ma simt mult mai bine! Ma bucur ca am lasat la o parte perdeaua ponosita de durere,si am eliberat ura din mine! Cum? Prin cuvinte nespuse la timpul lor,prin fapte si gesturi! Am fost rau...cu persoanele care nu meritau,si prea bun cu persoanele care profitau! Nu stiu cum fac,dar mereu se intampla asa! Am realizat cine imi e alaturi,cine imi vrea binele,si pentru ce merita sa ma zbat!Si de ce?!
Pentru mine....in primul rand,apoi ca persoanele din jur,sa fie mandre de mine! Am incercat sa-i impac pe toti,nu am reusit,apoi am lasat-o balta,si tot asa! Rabdare? Nu prea am avut,nu cu mine,dar e nevoie de sacrificiu,si timp,ca sa-mi fie bine! Refuzam sa vad binele,poate inca o fac uneori,dar el isi face simtita prezenta prin mancarea la pat,adusa de o bunica ce tine la mine,prin sacrificiile unei matusi,ce ar lasa tot pentru nepotii ei,prin sfaturile batranesti,tot ale unei matusi, prin bonurile lasate pentru dulciuri din partea unui frate si tot asa,un prieten ce-ti tine companie atunci cand ai nevoie,prin sanatate ce te mai supara uneori! Sunt in lume probleme mult mai grave! Dar eu am lumea mea! Se invarte in Constanta,la scara unui bloc,de la o facultate la alta,de la un bar de fite,la unul simplu si ieftin,la o plimbare pe Tomis in miez de noapte, la Mall vesel si aglomerat,la parcul plictisit de iarna,la leaganul de pe plaja,ruginit de vremea rea,la barul din Eforie,unde au inceput multe lucruri bune,la drumul spre Vama...si multe altele! Si voi continua sa dezvolt aceasta lume,sa o ajut,sa-mi las o amprenta,sa fiu multumit,sa cunosc oameni noi si locuri palpitante,si desi plictisit uneori de prea mult bine,caut raul,si-l atrag mai ceva ca un magnet!
Trecand pe strada,cu fesul meu colorat,in mijloc de primavara,cu o durere de kp posomorata,arunc o privile la oamenii din jur,unii sunt fericiti,altii zgribuliti,sau singuri,dar nu, singuratatea nu e o boala,ci doar o treapta,in a stii sa apreciezi totul! Sa devii multumit,sa tinzi spre mai mult,si sa te sacrifici pentru tot ce merita!
Shi incep a lasa in urma totul,privind spre viitor,spre omul de maine,fixand un obiectiv clar,si sa ma bucur de tot ce am! Era si cazut sa nu mai caut scuze,sa nu ma mai complac,si sa pun in practica tot ce am invatat! Cu bune si rele! Si voi continua sa scriu....imi face bine,cu sau fara talent,si voi cultiva fragmentele,le voi dezvolta,am observat ca ajuta,si nu numai pentru mine,ci si pentru cei din jur,ce citesc! Le multumesc pentru suport!si pentru tot!
Si incep a scriu un alt capitol al vietii...de care sa fiu eu mandru!

sâmbătă, 14 martie 2009

Sunet in cadere...

Un ticait de pe peretele aspru,rasuna in camera plina de amintiri! Un miros dintr-o amintire imi zace intr-un cotlon ascuns din mintea obosita,de o zi banala! Zambind cretin,privind luna ce da o nuanta galbuie camerei...respir un aer de tigari scumpe,si pun capul pe perna! E liniste! Prea liniste pentru un vineri seara...numar bataile ceasului,ma plictisesc,si pun pe repeat o melodie,ce ma coloreaza! Disting o trompeta ascutita,un bas ragusit,si o orga armonioasa,urmeaza o voce calma,calda,linistitoare,si cuvinte diferite,puse cap la cap,se aseamana un pic,cu ce scriu,cu ideea in sine,din simplu uneori apare magicul!
Scap telefonul pe covorul antic,iar sunetul de plastik imi rasuna in urechea postata p perna moale si rece,atent la detalii,asa am fost mereu,asa o sa fiu,si imi si place,sa privesc in jur,la reactii,la oameni,la lucrurile simple! Uneori suntem in cadere,dar nu auzim nimic! Nu privim in jur....ci,doar ne complacem asa! NU cautam solutii,ci doar lacrimi! Iar sunetul din jur e neprietenos,nu e acea armonie dorita,nici rima,ci doar ecouri ce razbat in minte! Asa nu! Farmecul notelor distantate e in departare....intr-o dimineata cu soare,ce-ti rasfata privirea acra,si plina de somn,o alungi cu mana,dar raza te vrea....isi face loc in viata ta,fara sa-ti dai seama,lucrurile bune asa vin,dar la fel si pleaca! Un ritm alert,cu tact numit viata!

vineri, 13 martie 2009

My story...

Incepand sa astern cuvinte rebele,pe o kestie alba si fina,apasand taste ascultatoare,intr-un laptop prietenos,ce-mi zambeste zilnic dimineata,si-mi spune noapte buna,la culcare! Am inceput sa scriu,sa dezbat,sa exprim,sa spun trairi, ganduri sentimente! Sa ma cunosc pe mine,si pe cei din jur,sa judec sau nu,sa vreau mai mult de la mine,sa raman uimit de cuprins,sa astern o poveste in culori! Povestea mea...
Scriu si sterg,nu ma suport,inchid si trantesc,nu-mi place,apoi nu vreau sa pierd,salvez,dar produsul finit brut,nu da rezultate! Visez intamplari misterioase si fantastice,dar nu le pot reda,imaginatia bogata se joaca cu mine,cu exprimarea mea,si nu da roade,uneori simt cum iesirea mea din anonimat,va fi prin ceva ascuns in mine,ce si-a scos capul ca o cartita din barlogul ei,dar nimeni nu are privirea atintita asupra mea! Scriu in van....
Spun stop...si nu-mi iese,nu ma tin de cuvant,nu mai vreau!Dar o fac in mod constient! Why?! Imi nasc intrebari in mintea intortocheata! Fuck....
My story...is here,se scrie in timp ce vorbesc,gandesc,zak in pat,uneori pierd zile,alteori nu am aer sa respir,caut potrivire,si nu gasesc decat spatii goale! Un gol lasat in trecut,o rana imensa in suflet,si eu zambind cretin in zi!
Te intreb...acum?! Delete sau...dau frau liber cuvintelor fara sens?!

Deep..in the past!

Sunt seri in care nostalgia copilariei ma cuprinde si-si revarsa vraja....
Privesc cu ochii larg deschisi,spre copilul de ieri,spre inocenta si freza de John Lennon,spre ciubotelele chic,si pantalonii de blugi! Ouale kinder si cutiile de cola,roboteii din pachete de tigari,si masinutele de metal! Uu...ce viata! Fara grji!
Somnul de dupa masa,iesitul afara,cociul pe capace de bere,ruptul hainelor pe leaganele ruginite,si frunza-n miez de strada! Simt un dor nebun,de acele zile pline de farmec,de o lume mare,si de micul din mine! Daca stiam ce cruda e realitatea...ma bucuram mai mult,profitam de momentele de liniste,de protectia unui brat cald,de bunatatea unei voci dragi!
Prima zi de scoala...camasutza in patratele albastre,pantaloni albastru inchis,si timidate sporita! Flori intr-o mana,un ghiozdan colorat si cool,la moda,stilou cu penita,si penar cu multe creioane colorate,si colegi noi! Primul contact cu exteriorul...cu lumea,cu duritatea vietii! Primele note, cuvinte grele si stari de rusine,de roseatza in obraji,intimidat parca.....de fata cu bucle,cu parul saten,si ochii superbi! Da ea! Primul pupat p buze,si fugit intr-un colt! Prima prietena! Desi stiu,poate va citii!hi there....e mai greu sa-ti spun live!Dar imi amintesc.....acum,clar totul! O sclipire de moment! tingle! Anii trec,iar noi ne departam cu pasi mari de copilul de ieri,ne cizelam,devenind simpli oameni! cu griji, probleme si tristeti! Uitand de bucurii,de viata, de noi! Eu nu vreau sa ajung asa! Spun stop! Inca de pe acum....
Miss those days.....maybe i miss me!sigur! Intrand pe usa oamenilor mari,am ramas neplacut surprins,m-am lovit de zidul zdravan,m-a durut,nu am fugit,dar timpul inapoi nu am cum sa-l dau! Shi nici nu l-as da.....hm,recunosc,as face cateva schimbari,doar cateva! Dar nu toate...nu as sterge nimic din ce m-a facut sa zambesc,ce m-a facut sa ma simt fericit!
Sunt alegerile mele,de cand am ajuns sa ma descurc singur,sa hotarasc ce e bine si ce e rau pentru mine,uneori mi-a fost atat de rau,incat nu zaream soarele,alteori eram pe un nor alb si zburdam spre altul,intepat de cupidon,apoi tot asa....am urcat,am coboarat,m-am lovit,am spart si am ajuns aici azi! Si culmea! Zambesc! Desi chiar totul nu e la locul lui! Ca un puzzle ce vrea sa fie complet...si ii lipseste mereu o piesa! Asa si eu! E tarziu in noaptea,ora 2,criza financiara e resimtita din plin,facultatile ma obosesc,dragostea m-a pustiit,sanatatea imi joaca feste uneori,iar realitatea ma face indiferent! Ca sa reusesti,tre sa fii un porc! Iar porcilor le place noroiul! dar mie nu! Sunt pus in a alege.....si sincer,nici nu stiu ce sa fac! Prins la mijloc....intr-o lupta fara sfarsit cu realitatea! Dar uite,e tarziu,e noapte,privesc poze ratacite in pc,filmulete vesele,ascult o melodie fara sfarsit(ii fac reclama http://www.youtube.com/watch?v=kdOUh_jOWbI ) ironic si titlul,cu starea actuala) si eu zambesc! Atat de larg,atat de simplu, si e doar al meu! Nu am somn,nici nu vreau,am chef de un rasarit in camera unde am simtit atat de multe,unde sangele imi fierbea prin vene,si zambea si el,la tot ce se intampla! I was really happy! And now....doar zambesc!

duminică, 8 martie 2009

Lacrimi...



O picatura loveste cu asprime biroul inchis la culoare,lasand in urma sa o mica bobitza sarata,apoi alta curge p obrazul imbujorat,si tot asa....definim un plans! O fi de fericire? Sau poate tristete? Sentimentele se exprima in diferite stari,ce ne uimesc si pe noi! Nu stim cum reactionam,nu ne intelegem,dar ne place! Avem nevoie de lacrimi! De durere,sa realizam ca traim intr-o realitate cruda,uneori prea dura!
Acum un bebe plange de foame, o mama emotionata,isi varsa lacrimile,vazand sacrificiul depus de al ei prunc,pentru un mic cadou oferit din inima,alta lovita de barbat,isi inneaca amarul,si tot asa....un batranel plange dupa tineretea avuta,altul de singuratate....iar eu?! Eu ce fac?
Nu plang,nu vars o lacrima,desi poate mi-ar face bine....sunt imun,sau secat spus! Durerea se revarsa fara margini,o simt pana si-n cel mai ungher al sufletului! Se transforma in ura,uneori o spulber cu un gand curat,si tot asa....am obosit,si nu stiu cum sa scap de ea! Mi se reaminteste...zilnic,de terte persoane,imi da batai de cap,si indiferenta,nesimtirea mea,se modeleaza,ca un mijloc de autoprotectie...si iar raman cu gustul amar,al zilei de ieri! Si acum il simt pe plombele nesuferite!
Un umar cald,o voce adanc uitata,un las ca o sa fie,spus din vorbele ei....un buchet imens de flori,si un La Multi Ani Mama! Dar totul s-a pierdut in timp...si mereu va ramane o amintire,frumoasa,dar atat de dureroasa!

True colours...

Soarele loveste-n geam,reflectand o raza pe fatza posomorata,imi aduce un zambet,si-mi amintesc e primavara! Imi fac curaj,o iau la pas pe stradute zgomotoase,respir si privesc in jur, oameni voiosi se plimba agale,tinandu-se de mana! Totul prinde culoare....
Verdele din iarba se asorteaza cu ochii mei,deschisi de soare, covorul asternut rasfata copilasi ce se joaca prin iarba, caut un copac inflorit,si nu-l gasesc,dar e atat de aproape,nu am avut ochisor sa-l vad,cerul albastru se ascunde sub norii albi ca varul,haine colorate,de primavara picteaza tabloul numit realitate! Viata e un joc in culori!
Negrul asociat cu tristetea,rosul cu dragostea,albul cu puritatea si tot asa...o multitudine de contraste,de imagini pustii sau pline,demne de o carte de colorat! Pe care cu nerabdare ii dam un rost,asa si cu viata,ne jucam in culorile ei,devenind daltonisti uneori,privind in gol,si pierzand unele lucruri mici si importante!
Florile arunca un iz simpatic in aer, iti intra in vene si te bucura! Imi era dor de caldura,de armonie,de plimbari fara rost, de aer curat,de mine! Privesc in culori,totul....poate naiv,sau nu, un pic degustat,scarbit,dar plin de speranta! Pe un drum plin de coborasuri,razbat si ma zbat pentru mine,si-mi scriu adanc in minte,poti,e doar pentru tine! Si pornesc spre zilele ce vin,fara planuri,ci plin de culori calde,chiar si reci,undeva in suflet,fara sa stiu ce va fi,dar stiind ce vreau! P mine multumit!

vineri, 6 martie 2009

Piece of me...

Privind spre trecut....inchizand ochii,si plec spre o calatorie cu zambet,lacrimi si tristete! Imbinate au creat candva un moment potrivit! Unde m-am simtit ca acasa,poate imi e dor,sau sincer nu,si nici nu stiu de ce imi aduc aminte! Poate potrivirea datei....
Ratacit in tristete,gasit drum spre fericire! Recopensa? Pierdut multe pe drum, amintiri dulci-amare,dar intr-un tarziu,gasit un om rezistent,si al naibii de ambitios! Doborat? Doar pe moment....lovit in plin,intr-un suflet fragil,tandari, si regenerare deplina,fortificata! Schimbat si plin de greata, dur cu mine, stari de complace nule, fara jumatati de masura!
Dar...in acele zile am castigat multe,am simtit prin vene un sange zvapaiat,dorinte ascunse, emotii puternice, si chiar o stare de multumire! Clipesc si ma vad...respir si simt cum respiram un aer plin de fior, ating si ma despart,e atat de aproape,dar si departe! Amintiri uitate candva in mod voit,acum sunt doar simple treceri spre omul de azi,om ce a si pierdut o parte din el! O mica piesa dintr-un intreg potrivit, a fugit in trecut,s-a speriat de tot,si a lasat urmari scrijelite, eu sper in bine,dar adevarul e purtat p aripi indepartate! Il stiu si-l ignor! Imi e mai bine asa!
Si imi placea de mine in trecut,asa in naivitatea mea,in privirea trista,cu zambet cretinoid, de tot,dar acum ma plac mai mult,am trait,am simtit,am trecut mai departe! Un capitol inchis ce merita reamintit,si nu uitat!
Cu ochii larg deschisi,cu o realitate infipta-n spate,inevitabil de dureroasa uneori,pe care o infrunt zilnic,azi cu un pai plin cu suc,maine cu rulouri de frisca,si in ambele cazuri cu ambitie izvorata din ura prosteasca! Rabdare suficienta,dar nu cu mine,cu voi...cu oamenii din jur,cu sperante si incredere in altii, am tras linie,si am realizat cat si ce pot! O carte plina de imagini,de idei si cuvinte, expresii bogate si bine gandite, fraze ascunse in timp,sentimente si iluzii,sperante si dorinte,personaj complex in rolul principal,furios si dur cu exteriorul,pasnic si inimos, in ea ma aflu,si ii desfasor o actiune dupa bunul plac,dupa cum simte inima,si cum gandesc! Dupa lasat lucrurile in voia sortii,si privit cum totul se aseaza treptat la locul lui,incercand sa umple golul lasat......

joi, 5 martie 2009

i still believe...

Jupuit de realitate,de cruzimea ei,de durere,am ramas cu capul sus,am mers inainte,si doar eu stiu cat de greu mi-a fost! Sunt zile cand sunt judecat,critica pura,nociva,dar nu si pentru mine! Pe o adiere zboara,dar nu-mi si ramane in minte! Nu are rost sa-mi complic viata,deja stufoasa!
Am zambit desi sufletul urla,am inchis in mine o tristete,transformata mai apoi in ura, dospita,ca aluatul dulce de cozonac! Poate inca zace intr-un coltisor,indur si suport multe! Dar nu minciuna! Si mai ales,sa ma mint singur!
Ma zbat zilnic sa reusesc,sa-mi dau seama ce vreau,sa ajung cat mai departe,si sa fiu multumit de mine,de omul din mine,si de cei din jur! Dar realitatea imi reaminteste mereu ca speranta moare,o vad in ochii plini de lacrimi ai unei femei de la tv,ce si-a pierdut copiii,intr-o batranica ce zace in frig,in noapte tarziu, intr-un om ce-si descopera o boala grava,etc...crud! Si eu inca crd! Si o voi face in mine,in primul rand! Si apoi in cei din jur! Vreau sa cred in bunatate,fericire,in speranta zilei de maine! Si uneori nu ma inteleg de ce o fac,dar o fac....! Acord incredere,cu frica de a nu fi dezamagit,dar o acord! Si risc! Am trecut prin calea indiferentei,si a lasat in urma ei numai ravagii! Un suflet gol,pustiu si plin de ura! De rautate nedefinta....si poate am naivitatea mea,dar e buna! Am picioarele infipte in pamant,si nu ma amagesc cu lucruri marunte,dar inca cred! E greu!
Tu ink krezi?

miercuri, 4 martie 2009

All alone..

but all toghether!
Intamplari din trecut,au lasat o gaura! Un fel de rana deschisa,ce nu-si are tratament decat in uitare! In timpul fad,ce-si revarsa valurile asupra noastra! Si sunt zile cand doare al naibii de tare! Nu traind in trecut,dar nici in viitor,ci doar in prezent,iti revin imagini in minte,ce-ti strecoara un rid pe fata vesela,si o fulgerare prin suflet! Impotrivindu-te te pierzi,lacune in gandire,si doar durere pura! Si in acele momente te simti singur....desi in jurul tau roiesc persoane! Shi nimeni nu te poate ajuta! Multi incearca,te enerveaza,si te distantezi treptat,spre o lumea a ta,acolo unde iti analizezi fiecare gand,traire,sentiment,si alungi tot ce nu-ti face bine! Dar tot singur te simti....si nu stii ce-i de facut! Te zbati,alergi necontenit,obosesti,cazi si te ridici! Si pe langa tine,sumt multi altii! Care,in acelasi moment,au ganduri identince,si trairi puternice! Si nu numarul conteaza,ci doar ca nu esti singur in singuratate! Sunt si altii! Unora le spui un buna,pe altii ii respingi,ii critici si eviti! Dar impreuna totul ar fi altfel? Iar solutia e aproape! Totul depinde de noi,de mine,de tine,de zambet si speranta! O fapta buna,o vorba calda,si totul s-ar schimba intr-o clipa,uneori ajuta!

Placut surprins...



Nu-mi sta in fire sa fiu nerabdator,cum nici sa fiu surprins! Numar pe degete,amintirile in care am fost placut surprins! Nu imi e greu sa sortez, nu las garda jos prea usor,dar si cand o las imi face placere,sa vad cum lucrurile o iau razna in jur! Se aseaza totul,la fel cum notele desenate portativ,devin melodioase,si placute!

Imi place sa fac cadouri,atunci cand nu se asteapta omul,sa-l surprind,sa-i studiez privirea,zambetul,sau mimica! As mintii,daca as spune ca nu imi place sa primesc,dar ma simt obligat,sau ma gandesc prea mult la restul,cam aici e oful...

Priviri ascunse, ganduri in soapta,vorbe dulci,secrete....si totul prin spatele meu! Constient,ma fac ca ploua,e mai bine asa,poate poate chiar m-as bucura sa fiu surprins!Desi cam are non sens cu introducerea! Sunt greu de multumit....poate chiar dificil,pretentios,dar nu in van! Un zambet strecurat prin coltzul gurii,inseamna si mai mult.

Ziua cu pricina,pregatiri,agitatie,telefoane,fara prea mult chef, si astept lasarea intunericului,si petrecerea "surpriza". Luat pe nepregatite, respir un aer placut,prieteni,familie,si cadouri!

Zambesc si-mi place,ma bucur e ziua mea,desi in suflet mereu imi va lipsii ceva! Nu conteaza ce! Ciudat e....cum de vreo 5 ani,esentialul mi-l pregatesc singur! Vorbesc de tort! Chestia dulce si plina de lumanari,ce-ti aduce aminte,ca azi ai o zi speciala! Ai mai pus un an in coada,si te indrepti,desi refuzi sa crezi,spre lumea oamenilor mari,spre grijile si problemele lor,si incerci sa te agatzi cu un ultim efort de lumea copiilor,de o dulce amintire,cu patranjel in par,si un pistol de jucarie! De o inocenta mult apusa! Curaj imi fac,las pijamalele mirosind a somn,a mine,si parca,dupa miros ma indrept spre locul cunoscut,si intind un deget spre ce imi place! Fructe si frisca....cutiuta potrivita si gata! That was all folks! Let's go home!

Si in 2009 plecat de acasa cu gandul spre gustul uitat,intarzii fara sa vreau,nestiind ce va urma! Closed! Fuck...ce ma fac! Eu vreau tort cu fructe! Solutii ar exista,dar asa nu! Un gand nebun,tort de copilasi,made in McDonalds!Fac reclama acum....pff! Dar pe drum renunt!

Ma lungesc in cuvinte plictisitoare,si cand as putea descrie totul in doar cateva cuvinte,uneori,mai tot timpul ma complic!Si nu pentru ca vreau,ci probabil imi place! Nici eu nu ma inteleg! O cutie mare,colorata,frumos impachetata! Reactia...buf buf...sa vad zdrangane? Dar toti disperati...nnnnnnnnnnnuuuuuu! Stop.....ma prind repede,si pot spune, nu ma asteptam! Incepe sa-mi placa,sa zambesc si sa desfac cu nerabdare cutia...si ghici ciuperca ce-i?!!



Emotionat un pic,nu arat,si tac,dar imi place ideea de a nu-mi cumpara singur tort,de a fi surprins,si DA e cel mai frumos cadou pe care il puteam primii! Sau pe care l-am primit in ultimul timp,nu ca nu ar fi fost si celelalte frumoase,dar acesta a venit la momentul si locul potrivit! Din partea unei persoane potrivite! Si ii multumesc.....pentru tot! M-a facut sa uit de tot pentru moment,de trecutul sobru,de zilele pline de singuratate,umbland dupa tort pe strada,de durere si tristete! Iar partea cu dorinta...imi ramane sa sper! Si sa o fac realizabila.....am nevoie de ea!Poate mai mult,ca oricand! Shht....sa nu afle!