sâmbătă, 14 martie 2009

Sunet in cadere...

Un ticait de pe peretele aspru,rasuna in camera plina de amintiri! Un miros dintr-o amintire imi zace intr-un cotlon ascuns din mintea obosita,de o zi banala! Zambind cretin,privind luna ce da o nuanta galbuie camerei...respir un aer de tigari scumpe,si pun capul pe perna! E liniste! Prea liniste pentru un vineri seara...numar bataile ceasului,ma plictisesc,si pun pe repeat o melodie,ce ma coloreaza! Disting o trompeta ascutita,un bas ragusit,si o orga armonioasa,urmeaza o voce calma,calda,linistitoare,si cuvinte diferite,puse cap la cap,se aseamana un pic,cu ce scriu,cu ideea in sine,din simplu uneori apare magicul!
Scap telefonul pe covorul antic,iar sunetul de plastik imi rasuna in urechea postata p perna moale si rece,atent la detalii,asa am fost mereu,asa o sa fiu,si imi si place,sa privesc in jur,la reactii,la oameni,la lucrurile simple! Uneori suntem in cadere,dar nu auzim nimic! Nu privim in jur....ci,doar ne complacem asa! NU cautam solutii,ci doar lacrimi! Iar sunetul din jur e neprietenos,nu e acea armonie dorita,nici rima,ci doar ecouri ce razbat in minte! Asa nu! Farmecul notelor distantate e in departare....intr-o dimineata cu soare,ce-ti rasfata privirea acra,si plina de somn,o alungi cu mana,dar raza te vrea....isi face loc in viata ta,fara sa-ti dai seama,lucrurile bune asa vin,dar la fel si pleaca! Un ritm alert,cu tact numit viata!

0 comentarii: