vineri, 22 ianuarie 2010

New York, I love you

Unele lucruri nu se vor schimba niciodata, mici legaturi se fac in secret, te lovesti de persoane pe strada, si spui un scuze, ca mai tarziu sa te legi profund de ele, sau intr-un oras mic, pornesti din cunoscuti in cunoscuti, pentru a gasii ceea ce-ti doresti. Simplu la prima vedere, dar greul abia acum incepe! De ce veveritza fuge de veveroi? Si de ce acesta o alearga... o iubeste! Iar ea. e doar speriata de noul ce apare...
Asa si noi oamenii, fugim cand nu putem controla senzatiile, sau e prea mult pentru noi la momentul respectiv! Suntem inconjurati de iubire, la tot pasul o vedem, de mama, iubirea unor batranei,sau a unor tineri inocenti, se desfasoara fara margini, se simte, si produce zambete, fericire, uneori lacrimi si durere. Poate nu a fost sa fie, nu inca....
Societatea noastra isi cauta perfectiunea in munca si dragoste, mereu ne rezumam la asemenea lucruri, prima asigura stabilitate financiara,iar a 2 emotionala. Din lucruri marunte, pornesc detalii semnificative, de la un buna, sau doar o privire, o noapte nebuna, sau o mica cearta,iar noi oamenii refuzam mereu lucrurile bune, sau daca nu le facem mai complicate.
Nu traiesc in New York, ci doar in Constanta, dar aceeasi poveste se asterne zilnic pe strazile acestui mic oras si in fiecare casa. Totul se rezuma la un ea si un el, neprevazut, imagini edificatoare, si love in the air. Cum e dragostea unui parinte fata de copilul ce-l poarta pe umeri? Cum un barbat isi declara iubirea nevestei suparate? Cum un tanar amorezat deschide ochii spre realitatea dura din jur? Cum o babutza isi ingrijeste mosul? Simplu! Nu din datorie, nu pentru ca trebuie, ci dintr-un simplu lucru, simtit acolo in piept, daca nu la nivel mental, ce ii produce un gol imens, atunci cand nu se afla in jur inculpata.
O poveste noua, si totusi veche, un film pe care sincer il revezi, sau te regasesti, te-ai lovit de prea multe ori de el, incat sa-ti fie indiferent. De la actori magnifici, pana la simpli actanti, porneste speranta, promoveaza dragostea, si lucrurile bune din ziua de azi, ce sunt mult prea putine.
Ce ar fi daca totul in jur ar fi negru? Oare am aprecia culorile? Verdele din natura, albastrul din apa, sau rosul din flori? Poate, dar pana atunci, vizionare placuta!

2 comentarii:

nimeni . P spunea...

"Iubitul meu ,surasul tau, e ca un curcubeu!" ar fi trist sa traim in negru? .. sa fim orbi?! ..
Am vedea lumea in alte simturi ..in fin sau aspru, in dulce sau amar.. daca lumina s-ar stinge ar face-o doar ca sa nasca in necunoscut tot iubire: "pentru ca nu vad sunt obligata sa te simt, sa te ating iar cand te vreau, nu o arat, te chem sa iti soptesc - Iubite, zambetul meu, are gust de ciocolata"

Arianna spunea...

De ce scri asa frumos?:(