luni, 15 martie 2010

Povestea ta...

Erai mica si ascultai povesti, cu zane si printi, oameni fermecati, si pitici, imaginatia o lua razna, si incercai sa faci parte din acea lume ireala, sa fii o printesa, sa ai tot ce-ti lipseste, sa poti zbura, sau doar sa fii rasfatata. Ai crescut, iar povestie au pierit in trecut, magia s-a dus, si nici putin praf vrajit, nu mai schimba grija zilei de maine. Te pierzi in ganduri nebune, in probleme existentiale, nu stii ce vrei, si ce ai nevoie, totul parca iti intoarce spatele, iar speranta dispare, iar zambetul devine fad,fara culoare. Incerci sa te intelegi, uneori reusesti, alteori nu, ai vrea sa crezi, sa ai incredere, dar unele intamplari au lasat urme adanci, un suflet ranit, o inima zdrobita,un copil intr-o lume mare.
Fiecare fata viseaza la printul ei, se trage din acele istorisiri cu talc spuse de parinti seara la culcare, se promoveaza acest aspect, fara a fi cu subinteles, dar la acea varsta datele se introduc in unitatea centrala, si sunt inmagazinate, ca intr-un computer, iar spatiul de stocare e imens. Se memoreaza, si apoi se coace, sta ascuns, pana isi face aparitia, la acel prim sentiment de placut a unei persoane de sex opus. Fata se vrea respectata, iubita, dorita, alintanta, in siguranta, si multe altele, difera de la o persoana la alta, dar toate au nevoie de acel cineva, cum si barbatii, baietii au, si jocul incepe, o ascunsea a copilariei, se neaga stari de bucurie, si se omit stari de tristete, apar masti, si retineri,iar printi sunt o mie, doar o clipire si pretendentii apar, ca dupa ploaie! Fel de fel de creaturi salbatice, zmei, sau capcauni, porcusori in crestere, sau tauri comunali,dar niciun print?! Unii te multumesc, te invata sa simti, dezvolta in tine ce ai mai bun, te privesc asa cum esti, si nu te-ar schimba pentru nimic, pana intr-o zi cand poate ii schimbi tu, sau se plictisesc ei, nu a fost sa fie durabil, nu de data asta, ai castigat experienta, dar si suferinta, dezamagiri, lacrimi, apoi altii te joaca pe degete, incat nu stii unde iti e capul, si nu iti e bine, dar iti place, pana cand pentru moment abonatul vodafone nu poate fi contactat, noul aspect al realitatii, in povesti erau scrisori parfumate, sau porumbei albi. Te lovesti si izbirea lasa un gust amar, cu timpul nu-ti mai pasa, sau nu mai vrei sa crezi, un complacut continuu, si incertitudini alese. Dar golul din suflet ramane, stii ca iti lipseste acel ceva, si ai nevoie de el, dar chiar nu ai idee unde sa-l gasesti, sau sa-l cauti, tot astepti, si cu atat timpul trece in van.
Culmea, barbatii isi asteapta printesa, parcurgand aceleasi stari, dileme, iar intalnirea de gradul 3 nu se produce! Cu cat iti doresti mai mult, cu atat ai senzatia ca alungi norocul, dar ramane un gand, si incerci sa te faci ca ploua, poate apare the one.
In jur se scriu povesti, vezi cum altii sunt fericiti, si ii invidiezi, chiar daca nu recunosti, viata nu e roz si pentru ei, dar incearca sa-si faca zambetul mai dulce, sa-si coloreze viata dupa bunul plac, si nu doar prin nuante de negru si gri. Complicam doar pentru ca ne-am invatat asa, zambim fals pentru ca trebuie, dar nu incercam sa luam atitudine, sa privim altfel, cu drag si dor, cu sperante si plini de incredere, iar poate atunci, cu putin praf de stele, intr-un timp imbatranit, printul calare, isi gaseste printesa! Nu are scut, si nici sabie, nu are castel,si nici seria 7, dar il are pe acel ceva, ce te face sa zambesti fara motiv, sa razi, si sa te simti bine, cand nu ai de ce. Te face sa dai din casa, dar nu renunti la retineri, ai vrea mai mult, dar nu-ul inca e in vocabular, rezervata din frica de a nu fi ceva fals, iti place, si nu stii cum sa reactionezi! Ai vrea sa fii tu, asa cum esti, lipicioasa,simpatica si vesela, dar nu e momentul! O noua poveste? Sau povestea printului, si tu joci rol secundar?
Stii....povestea ta, poate incepe cu mine! Povestea noastra incepe cu noi, iau 2 pronume, eu si tu, incerc sa le agit bine, sa le amestec intr-un blender numit realitatea, apoi intr-un pahar inalt, torn continutul! Putin din eu, se pierde in tu, si invers, inca sunt 2 lucruri distincte, si asa va fi mereu, nu-s perfecte, nici nu trebuie, inceputul e mai greu, apoi prind culoare,se deschid, din cromatic intr-un curcubeu venit dupa o ploaie de vara,cu zambet nou si dulce, cu frica si neincredere, dar cu sperante in fata! Nu sunt un print, si nici nu as incerca sa fiu, nu am titlu sau sange albastru, sunt un eu langa tine, unul ce te vede ca un monstruletz roz, dar adorabil, unul ce vrea mai mult, dar nu cere,si nici nu fuge departe. Dar daca clipesti, ma strangi de mana, si ma saruti, poate ma transform in printul din poveste, si te invit la dans, poate chiar Paris! Povestea ta, depinde de tine, de cum o asterni, si cum preferi sa o consumi, iar a mea incepe cu tine!

2 comentarii:

afostodatavera spunea...

foarte frumos ...imi place noua ta atitudine plina de optimismn...

Catwalk spunea...

Foarte frumos scris,desi trist..

Ce mi-as dori mult sa putem sa ne intoarcem in timp si sa traim adevaratele iubiri,care erau "p-atunci",care incepeau frumos,cu plimbari,cu scrisorele si intrigi,baietii sa curteze fetele la fel cum o faceau bunicii nostri,iar fetele sa chicoteasca primind flori si deschizand pliculete cu mesaje de dragoste...

E buna globalizarea asta,dar ne-a stricat tot "chefu'"...